Mesaj către cititor:

Bun venit!
Întreg conținutul acestui blog îmi aparține, cu excepția imaginilor și a situațiilor în care precizez altfel. Dacă totuși copiezi ceva de aici, menționează-mă drept sursă.

Lecturi plăcute!

miercuri, 23 mai 2012

Articolul de marți: Bibliotecari/ e ep.2


Cu întârziere de câteva ore, iată și cel de-al doilea episod din „senzaționalul” meu serial cu experiențe în bibliotecă. Pentru articolul de azi am decis să vă vorbesc despre un alt tip de bibliotecar/ă:

2. Bibliotecarul/a de vârstă medie cu (toane) dispoziție schimbătoare.

Da, am dat și peste astfel de tipuri care azi te ascultau frumos, îți dădeau sfaturi, îți recomandau titluri sau îți indicau secțiuni și rafturi, ca mai apoi, zilele următoare să se enerveze la culme pentru că ai întârziat o zi, sau pentru că nu îți găsește fișa – pentru care nu ai nici o vină că nu e la locul care trebuie – sau care îți spune categoric că nu are nici unul din cele peste douăzeci de titluri din bibliografia ce i-o prezinți fără măcar să o fi citit.

Ca de obicei o să îmi însoțesc „definiția” de o mică întâmplare. Se făcea că era toamna anului trecut și după ce alcătuisem cu multă trudă și o listă bibliografică de vreo 30 de titluri pe care voiam să le consult, în vederea elaborării lucrării de licență am mers la secția de adulți a aceleiași biblioteci județene menționate în articolul anterior (pe care îl puteți accesa printr-un click).
Ajuns acolo, am intrat aproape ca unul de-al casei, dar fără a-mi uita bunele maniere. Pe hârtia mea, pe care nu numai că trecusem niște titluri și autori, ci pe unde a fost posibil notasem și editura, locul și anul apariției, precum și traducătorul în vreo două situații. Menționez totuși că nu aveam nevoie exact de edițiile respective. Am înmânat respective listă bibliotecarei, peste ceașca de cafea aburindă – eu unul îmi băusem déjà cafeaua, fiind de felul meu mai matinal – așa că  nu am băgat de seamă că o cam deranjasem pe doamna de dincolo de birou prin faptul că îndrăznisem să-i solicit atât de mult din timpul ei – nu știu în ce măsură îi mai aparținea, având în vedere că primește o sumă (modică, e drept), lunar, în schimbul dedicării lui, cititorilor – cu o impresionantă listă bibliografică și la o oră atât de matinală, undeva între 11.30 și 12.00.
Să nu mai lungesc povestea, lista mi-a fost luată din mâna iar cu un oftat prelung acompaniat de un la fel de prelung scârțâit al scaunul, doamna bibliotecară a trecut în cealaltă încăpere și s-a uitat pe rafturi în căutarea volumelor, sau cel puțin mi-a dat mie această impresie. După vreo cinci minute, în care eu nu am stat degeaba ci mi-am sucit capul citind toate titlurile de pe cotoarele cărților aflate pe rafturi în prima încăpere, s-a întors doamna bibliotecară cu foaia mea în mână și cu … nimic altceva. Mi-a comunicat cu un zâmbet că îi pare foarte rău dar titlurile respective nu se găsesc momentan la raft. Ce era să mai fac? Am murmurat un mulțumesc, un salut și am dispărut de acolo.
Partea interesantă încă nu v-am spus-o încă: o mare parte din titlurile respective se găseau în bibliotecă, și știu asta deoarece, cu vreo 2-3 zile înainte am fost la sala de lectură, unde o bibliotecară de treabă (un alt tip despre care o să vă vorbesc în viitor) mi-a însemnat pe hârtia mea care sunt titlurile disponibile și a mai adăugat observația că sunt niște titluri rar căutate; ceea ce mă duce la o singură concluzie: cărțile de care aveam nevoie se găseau în depozitul secției de adulți, la demisol, deoarece ar fi fost imposibil ca toate titlurile respective să fi fost împrumutate. De unde știu despre depozit și alte asemenea subtilități ale bibliotecii? Eh, nu v-am spus? Am făcut practică pentru cursul de biblioteconomie, la începutul verii respective, chiar în acea instituție, dar acest subiect se va constitui într-un alt episod.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Important!

Pe acest blog au fost activate comentariile Google Plus. Pentru a lăsa un comentariu este nevoie să vă autentificați cu contul google.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...