Cea de-a doua carte pe care am primit-o în cadrul
campaniei vALLuntar este „Moștenirea” scrisă de britanica Katherine Webb.
Cartea nu a fost prima mea alegere, ci a fost mai degrabă alegerea Loredanei Modoran
din lista mea, listă pe care i-am transmis-o odată ce mi-a scris că nu mai
este „Chemarea îngerului” în stocul pentru campanie.
„Moștenirea” s-a dovedit a fi o alegere extrem de
inspirată, deoarece e un roman ale cărui fire narative sunt despărțite de
intervale temporale. Așa cum am mai menționat pe undeva, aceasta e tehnica mea
narativă preferată. Cartea începe cu un prolog care pune cititorii pe jar,
deoarece ne-o prezintă pe Caroline cum scapă de un copil nedorit învelindu-l
într-o față de pernă și abandonându-l în pădure.
Povestea principală a romanului este cea a surorilor
Erica și Beth Calcott strănepoatele lui lady Caroline care se întorc la conacul
Storton pe care l-au moștenit. Numai că reîntoarcerea în locurile copilăriei le
reamintește ceea ce întreaga familie Calcott vrea să uite: dispariția lui Henry
Calcott, vărul celor două surori. Și astfel apare și cea de-a treia poveste,
prin intermediul fragmentelor de amintiri care o copleșesc pe Erica, tot ea
fiind și cea care relatează narațiunea principală.
Această saga de familie ne poartă din înalta societate a
New York-ului, de la începutul secolului XX până în îndepărtatul Vest Sălbatic,
iar apoi în Anglia și înapoi în prezent. Tocmai această poveste intrigantă și
plină de aventuri o determină pe Erica să facă cercetări, să pună întrebări
incomode și să dezgroape secrete de familie. Și va ajunge uluitor de aproape de
adevăr, uluitor de aproape de a afla secretul lui lady Caroline care a fost
căsătorită în Vestul Sălbatic și care a săvârșit niște „crime” ce o vor urma și
tortura psihic toată viața, cei peste 100 de ani pe care i-a trăit. În plus va
afla și adevărul din spatele dispariției lui Henry și va aduce astfel pacea
sufletească asupra surorii sale, Beth, care se considera vinovată și avea des
depresii; depresii care i-au afectat căsnicia și de care fostul ei soț, Maxwell, se folosea pentru a scurta perioadele în care fiul lor, Eddie, și le petrecea alături de Beth.
În concluzie, a fost o poveste de Crăciun (are loc pe fundalul sărbătorilor de iarnă) frumoasă, interesantă și
intrigantă, o poveste care a împletit misterele și farmecul trecutului american
cu enigmele și parfumul englezesc din prezent. Mi-a plăcut surprinzător de mult
și mi-a adus aminte de romane precum „Al zecelea dar” – Jane Johnson, „Al
șaptelea licorn” – Kelly Jones și puțin de „Gargui” al lui Andrew Davidson.
V-o recomand și vă aștept părerile sau întrebările.
Aceasta este cea de-a doua recenzie
(prima este Insomnia - C. Huston) din campania vALLuntar, organizată de editura
ALL și Romsilva, care are și ea nevoie de minimum 15 comentarii pentru a primi
un copăcel, așa că nu vă sfiiți să vă dați cu părerea, să îmi puneți întrebări,
să criticați sau orice altceva legat de cartea în discuție.
De
când am citit „Memoriile unei gheișe”, cartea lui Arthur Golden, am devenit
fascinat de cultura sau mai
bine zis culturile orientale; deși pentru noi, toți asiaticii par la fel și ei sunt diferiți ca și cultură și civilizație precum suntem și noi, europenii. Nu sunt fan înfocat al culturilor asiatice, să nu mă înțelegeți greșit, dar orice carte cu acțiunea
plasat prin Asia îmi va atrage atenția cu siguranță. 
