După
ce în episoadele anterioare am împărtășit doar impresii negative vis-à-vis de bibliotecari, m-am decis ca săptămâna aceasta să vin
cu ceva cât de cât mai pozitiv. În episodul de azi voi aborda tipul:
3.
Bibliotecarul/a în vârstă dar mereu drăguț/ă și amabil/ă
De
obicei e o persoană amabilă și aproape de pensionare mereu disponibilă care te
ajută cu zâmbetul pe buze; îți oferă toate resursele disponibile și se dedică
căutării cărților de care ai nevoie. De cele mai multe ori se interesează
despre subiectul tău de documentare și îți oferă sugestii ori piste de
cercetare.
Dacă
cumva nu cauți cărți pentru un scop anume ci doar beletristică de relaxare, de
asemenea îți dă idei despre ce și cum să cauți ori chiar te întreabă care sunt genurile
tale literare preferate că să te poată ajuta.
Exemplul
de azi are în centru o bibliotecară care a fost nespus de săritoare ori de câte
ori am mers la sala de lectură a bibliotecii județene din Bistrița. Îmi
amintesc că aveam nevoie de numeroase materiale și cărți pentru un proiect la
Biblioteconomie, în primul an de facultate. Deoarece eu mă întorceam, de la
Mureș, întotdeauna în weekenduri la Bistrița, nu apucasem să mă documentez
acolo la biblioteca facultății ori la cea județeană din Mureș, așa că am fost
nevoit să mă mulțumesc cu ceea ce aș fi putut găsi la mine în oraș. Probabil că
proiectul meu nu ar fi fost atât de reușit și atât de bine realizat dacă nu aș
fi avut norocul să dau peste acest tip de bibliotecară; dintr-o dată munca mea
a devenit mai ușoară. Cele câteva ore petrecute în sala de lectură s-au dovedit
extrem de productive deoarece am avut acces la o cantitate impresionantă de
materiale și resurse la care nici nu mă gândisem și care mi-au fost puse la
dispoziție însoțite în permanență de zâmbete și sfaturi.
După
un astfel de bibliotecar îți pare rău când vii într-o zi la bibliotecă și vezi
că scaunul lui e ocupat de altcineva.
Mulțumesc
bibliotecarilor care m-au ajutat de-a lungul celor trei ani de facultate.
Lecturi
plăcute, vouă cititorilor!
ce melancolic ai devenit sorin!!dar se intelege...anii cei mai frumosi au trecut foarte repede..
RăspundețiȘtergereCa întotdeauna, ce-i frumos, ține puțin. Tocmai de aceea, încerc prin aceste articole să mențin vremurile frumoase și prospere.
RăspundețiȘtergereLecturi plăcute!
Nu gasesc primul episod!
RăspundețiȘtergereOricum este chiar interesanta ideea si articolul
Aruncă o privire în arhivă: marți, 8 mai e primul episod.
ȘtergereCa sa gasiti articolele, puteti folosi si etichetele- clik pe biblioeca, sau bibliotecar si apar toate, ca un sirag.- Asta face un bibliotecar, sistematizeaza si ofera informatii - cu pasiune sau nu , cu har sau din obligatie, si la fel ca un bucatar care daca lucreaza cu ura poate otravi mancarea, asa si un bibliotecar neatent poate otravi sufletele.
RăspundețiȘtergereCa in orice profesie se poate discuta mult si bine-
doctorul amabil versus doctorul care nu se uita la tine
profesorul carismatic versus profesorul morocanos sau nedrept
si despre functionari...
Uitasem de etichete, dar banuiesc ca Beto trebuia sa o stie, avand in vedere ca are si el blog.
ȘtergereIntr-adevar se poate discuta mult si bine, iar eu chiar asta vreau sa fac, sa aduc in discutie anumite tipuri de bibliotecari si sa imi dau cu parerea.
Mulţumesc mult pentru frumosul articol, în sfârşit pozitiv, deşi melancolic. Ai dreptate, este trist când un aşa om trebuie să se pensioneze. De fapt este greu să pierzi un om bun în orice situaţie. Am avut şi noi asemenea colege pe care şi noi ca şi colegi şi cititorii le-au regretat. Totuşi eu cred că acei bibliotecari nu sunt singulari. De obicei ei îi învaţă pe tinerii colegi şi sunt exemplu, aşa că vor rămâne cei şcoliţi de aceşti bibliotecari, să sperăm la fel de amabili şi săritori.
RăspundețiȘtergereTi-am promis ca voi scrie si de bine despre bibliotecari si uite ca m-am tinut de cuvant.
ȘtergereMa bucur c[ ti-a placut!