Mesaj către cititor:

Bun venit!
Întreg conținutul acestui blog îmi aparține, cu excepția imaginilor și a situațiilor în care precizez altfel. Dacă totuși copiezi ceva de aici, menționează-mă drept sursă.

Lecturi plăcute!
Se afișează postările cu eticheta robert jordan. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta robert jordan. Afișați toate postările

marți, 7 mai 2013

Recenzie: Robert Jordan - Umbra se întinde


Cel de-al patrulea roman al seriei lui Jordan mi-a ajuns în mâini cu mult după terminarea lecturii volumului 3. Ar fi trebuit să fac o mică recapitulare înainte să mă apuc de el, dar am renunțat la idée; era destul de lung și 4-le fără să mai pierd o zi răsfoind 3-ul. Așa că m-am bazat pe faptul că amintirile mi se vor declanșa automat când voi citi și îmi voi aminti instantaneu detaliile importante. 
Aici aveți recenziile pentru volumele anterioare: Ochiul Lumii, În Căutarea Cornului, și Dragonul Renăscut. 
„Umbra se întinde” începe cu principalele personaje adunate în Stânca din Tear, unde Rand al’Thor, Dragonul Renăscut și deținătorul legendarei Callandor se străduie să conducă un regat și să învețe să conducă puterea în timp că nobilimea din Tear caută metode să-l ucidă. Pe deasupra mai există și cei nouă Rătăciți care abia așteaptă să pună mâna pe el, ori să-l distrugă.

miercuri, 13 martie 2013

Recenzie: Robert Jordan - Dragonul Renăscut


În universul din Roata Timpului, în Vârsta în care se desfășoară evenimentele e din ce în ce mai evident că Ultima Bătălie se apropie, iar cei trei t’averen au roluri importante de jucat în ea.
Odată ce Rand s-a proclamat Dragonul Renăscut, toți ceilalți falși dragoni au fost reduși la tăcere, deoarece Roata nu acceptă alți pretendenți. Însă Rand are probleme cu mânuirea saidinului care nu pare să funcționeze după aceleași reguli ca saidarul, astfel că Moiraine nu îi este de nici un folos, așa că Rand decide să urmeze Profeția, ba chiar să o oblige să i se supună și pleacă să cucerească Stânca din Tear, cea mai veche cetate omenească, unde se află Sabia-ce-nu-poate-fi-atinsă denumită și Callandor.

sâmbătă, 12 ianuarie 2013

Recenzie: Robert Jordan - Ochiul Lumii


Prin noiembrie 2007 am intrat la bibliotecă în căutarea unor cărți interesante de lecturat. Am explorat rafturile încet și metodic extrăgând titluri care sunau tentant și răsfoindu-le. Așa am dat peste o carte groasă, neagră și cu un titlu, Ochiul Lumii, scris cu auriu. Am luat-o de pe raft și nu mică mi-a fost mirarea când am citit pe coperta 1 următoarea propoziție: „Cu Roata Timpului Robert Jordan duce la apogee opera lui Tolkien” – The New York Times.
Cartea cerea să fie lecturată! Am luat-o împreună cu altele și acasă am început să o parcurg cu nerăbdare. Prologul ne dezvăluie un fragment dramatic din viața lui Lewis Therin Telamon. Până dincolo de jumătatea cărții nu prea există vreo conexiune cu acest prolog astfel că pare pus acolo doar ca să deruteze.

Important!

Pe acest blog au fost activate comentariile Google Plus. Pentru a lăsa un comentariu este nevoie să vă autentificați cu contul google.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...