M-am mutat

Dragi cititori,

Acest blog este închis însă nu m-am oprit din scris.
Puteți citi textele și recenziile mele aici:  https://sorinberbecar.wordpress.com/

Vă aștept cu mare drag.

Recenzie: Gayle Forman - Dacă aș rămâne

Editura: RAO

An apariție: 2011

Traducerea din limba engleză: Manuela Bulat

Număr pagini: 220

“Dacă rămân. Dacă trăiesc. Depinde de mine.“

Am citit acest roman dintr-o suflare. Poate pentru faptul că nu am citit de ceva timp sau poate pentru că lectura este cel mai bun loc de a te refugia, când simți că lumea ta se prăbușește. Este un tărâm în care trăiești din foarte multe perspective; din care înțelegi că fiecare are o importanță aici și un destin de urmat.

Cartea are ca centrum mundi muzica. Această artă reprezintă pentru mulți un punct de sprijin în existență. Datorită ei, familia Miei este foarte unită și împlinită. La doar 17 ani, Mia iubește violoncelul, pe care îl primește cadou de la părinți după ce urcă pentru prima dată pe scenă la un spectacol de la școală. Când arcușul atinge corzile, ea se contopește cu el și se simte dragostea cu care cântă.

Recenzie: Guillaume Musso - Central Park

Editura: ALLFA

An apariție: 2016

Traducerea din limba franceză: Liliana Urian

Număr pagini: 400

 Musso e unul dintre autorii mei preferați, iar scrierile lui nu sunt doar romane de dragoste în care se regăsește și câte un eveniment neplăcut ci niște povești ce te țin cu sufletul la gură și te obligă să trăiești alături de personaj.

Ceea ce admir în mod special la cărțile acestui scriitor sunt citatele ce le dă la începutul fiecărui capitol; acestea îi scot din tipar romanele.

Incipitul ex-abrupto o descrie pe Alice, tânăra ce lucrează în criminalistica franceză, care se află în Central Park încătușată de un alt bărbat pe care nu-l cunoaște. Nu știe cum a ajuns acolo. Observă că are cămașa pătată de sânge, în palmă un număr de telefon și nici un act de identitate asupra ei. Încearcă să pună evenimentele cap la cap, ca să-și dea seama ce s-a întâmplat; la fel și Gabriel, pianistul american care e legat de ea.

Recenzie: Tom Egeland - Evanghelia după Lucifer

Titlu original: Lucifers Evangelium

Traducere din limba norvegiană: Adriana Diana Pop

Editura: ALLFA

Număr pagini: 480

An apariție: 2015

Simboluri, amulete, manuscrise, turnul Babel, adevăruri cosmice și multe trupuri golite de sânge. Cu aceste lucruri vă veți întâlni, dacă o să lecturați cartea. Pe măsură ce parcurgeți paginile, informația este din ce în ce mai copleșitoare și mai abundentă. O lectură numai bună pentru persoanele deschise la minte și care văd dincolo de Biblie.

În 1970, teologul Giovanni Nobile primește un document intitulat Manuscrisul lui Lucifer. Din cauza acestuia, fiica dânsului este răpită și ținută captivă într-un sicriu. Pentru a o primi înapoi pe Silvana, trebuie să înmâneze documentul unei secte religioase numite dracul|sângelui.

Recenzie: Daniel Sidor - Capriciul (25)

Anul apariției: 2013
Gen: Proză
Număr de pagini: 196
Editura: Charmides

Fiind adepta serialelor și a filmelor care au la bază o intrigă cât mai complexă posibil, pot asocia acest roman cu un serial și un film. Din punctul meu de vedere cartea are două părți, prezentate ca evenimente din trecut și acțiunea din prezent. Prima parte începe cu confesiunea lui Michael privind afacerile sale din cadrul mafiei. Un fel de „Narcos”, cu un Pablo Escobar ce conduce un cartel, lucrează cu poliția când vine vorba de droguri și pe deasupra mai este și pește.

Recenzie: Jojo Moyes - Înainte să te cunosc

                                                                                                  

Titlu original: Me before you

Editura: Litera

Anul apariției: 2016

Traducerea: Gabriel Tudor

Număr pagini: 398

Poate mulți dintre voi ați văzut filmul și nu aveți nicio intenție să descoperiți povestea integrală a lui Will și Lou. Exact așa gândesc și eu după ce vizionez un film care are la bază o carte. Știu deja povestea, la ce să pierd vremea lecturând ceva la care știu oricum sfârșitul? Și da, nu poți să-ți imaginezi un personaj feminin plin de energie și cu gusturi ciudate în modă, fiindcă un-doi în minte îți apare zâmbetul imens al Emiliei Clarke; sau un tânăr nearanjat și măcinat de cruzimea sorții care l-a pus în scaunul cu rotile, pe care nimeni nu l-ar fi putut interpreta mai bine decât Sam Claflin.

Recenzie: Agnes Martin Lugand - Oamenii fericiți citesc și beau cafea

                                                                                                                                    

Categoria: Romane de dragoste, Carti romantice

Colecție: Fiction Connection

Editura: TREI

Număr pagini: 171

Traducător: Carmen Otilia Spinu

Titlul este singurul motiv datorită căruia am pus în coș și cartea aceasta. Nu pot spune că m-a fascinat, dar nici că m-a dezamăgit total. Este un fel de chick lit.

Autoarea ne aruncă încă din primele pagini în tragedia cu care se confruntă Diane. Franțuzoaica este răvășită în urma unui accident care îi ucide pe Colin și Clara, soțul și fiica ei. Acest eveniment trist, o plasează pe Diane în depresie. Nu dorește să vorbească cu nimeni, doar cu Felix, asociatul și cel mai bun prieten al ei.

Recenzie: Daniel Sidor - Blues Politic

An apariție: 2015
Editura: Eagle
Număr pagini: 188

“Politica e arta supunerii.”

Blues politic e un roman ce reflectă viața politicienilor, care în fapt sunt simpli oameni ce se cred superiori față de popor. Atrag atenția asupra acestui aspect prin nenumăratele modificări și schimbări ale legilor, făcute după bunul plac, cu scopul de a fi absolviți de orice vină, iar la final să rămână cu buzunarul plin și reputația neștirbită.

La început, romanul se aseamănă cu un puzzle neterminat, prezentând viața din perspectiva mai multor personaje, care constituie un fel de lanț trofic; fiecare are de câștigat de pe spinarea celuilalt. Bătrânul produce alifii miraculoase, Claudia și Perplexus le vând, iar banii merg la stat, adică în conturile uriașe ale politicienilor corupți.