Mesaj către cititor:

Bun venit!
Întreg conținutul acestui blog îmi aparține, cu excepția imaginilor și a situațiilor în care precizez altfel. Dacă totuși copiezi ceva de aici, menționează-mă drept sursă.

Lecturi plăcute!

luni, 7 ianuarie 2013

Recenzie: George R.R. Martin - Lumina ce se stinge


Cu toate că pe Martin îl știm déjà din perspectiva de cititori ai fabuloasei sale serii high-fantasy „Cântec de Gheață și Foc”, nu strică niciodată să mai citim și alte romane de-ale sale, să cunoaștem stilul său și în alte contexte decât cele cu care suntem déjà obișnuiți.
„Lumina ce se stinge”, cea mai recentă traducere în română a unui roman de George R.R. Martin, este defapt primul lui roman, primul său text SF de o întindere considerabilă; 508 pagini cu tot cu anexe, în limba română. O poveste dramatică care stă la baza unei cariere literare uluitoare.
Cadrul de desfășurare a poveștii este planeta Worlon, iar perioada istorică este cea de după Festivalul Lizierei, adică perioada în care planeta se depărtează de Roata de Foc (grupul de stele care o încălzea).

Dirk t’Larien reprezintă umanizarea destinului planetei. Și el rătăcește prin spațiu în căutarea unui scop, în căutarea unei stele în jurul cărei să orbiteze. Gwen Delvano a fost la un moment dat soarele vieții sale, până când relația lor s-a stins. Șapte ani mai târziu Gwen îi trimite bijuteria șoptitoare care îl determină să se încreadă într-o nouă șansă pentru relația lor.
Când ajunge pe Worlon, Dirk află că Gwen a mers mai departe și și-a croit un nou destin alături de kavalarul Jaantony Riv Wolf patrician Ironjade Vikary, a cărui cultură a îmbrățișat-o dar pe care nu o înțelege pe deplin. Dirk consideră că trebuie să o salveze pe Gwen și amândoi pornesc într-o gigantică aventură pe o planetă aflată pe moarte și în continuă răcire, prin orașe a căror strălucire a apus demult.
Martin a scris o poveste complexă, documentată și detaliată, cu explicațiile necesare pentru orice noțiune nouă. E clar, încă de când a început să scrie romane, Martin nu a lăsat nimic făcut doar pe jumătate, iar „Lumina ce se stinge” e cea mai bună dovadă. Dacă credeați că personajul gri e o invenție modernă ori că Martin l-a creat doar în Cântec de Gheață și Foc, vă asigur că îl veți întâlni și în romanul SF de față și vă va induce la fel de mult în eroare ca și în celebra serie.
„Lumina ce se stinge” e lectură obligatorie pentru fanii genului SF, dar și pentru fanii lui Martin, de fapt e o carte  care merită citită de toată lumea, deoarece dincolo de termenii specifici, povestea dramatică accentuată de iubire și de mister ar trebui să fie pe gustul oricărui cititor.

Lecturi plăcute!

Cartea o puteți cumpăra direct de pe:

Datele cărții: Publicată de Nemira în 2012 în traducerea Ruxandrei Toma din originalul Dying of the Light apărut pentru prima dată în 1977.

Important!

Pe acest blog au fost activate comentariile Google Plus. Pentru a lăsa un comentariu este nevoie să vă autentificați cu contul google.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...