Recenzie: Agatha Christie - Trenul de Paddington

 Cu Jocuri de Oglinzi mi-am redeschis apetitul pentru romanele Agathei Christie, mai ales pentru cele cu adorabila Jane Marple ca investigator. De data aceasta vă aduc în atenție „Trenul de Paddington”, Four-Fifty from Paddington în original.

Doamna McGillicuddy este martora unei crime petrecute într-un tren, dar nu în trenul în care călătorea ci în cel paralel, ce tocmai trecea în direcție opusă. Evident că oficialităților le vine greu să creadă o poveste atât de neverosimilă, mai ales că vine și de la o persoană în vârstă care pe deasupra adoră să citească povestiri polițiste. Însă în lipsa unui cadavru care să confirme spusele doamnei McGillicuddy totul devine mai neverosimil.

Ce bine însă că Elspeth McGillicuddy este prietenă cu Miss Jane Marple, căci aceasta din urmă cunoaște bine și știe cât de lipsită de imaginație e prietena ei, iar după mici verificări i se confirmă faptul că Elspeth are dreptate. Așa că nu-i mai rămâne nimic de făcut decât să caute dovada crimei, și anume cadavrul. Iar pentru asta bătrânica Miss Marple are nevoie de ajutor, un ajutor pe care îl primește de la Lucy Eyelesbarrow. Această Lucy Eyelesbarrow e un personaj foarte apreciat de critica literară, sau cel puțin așa scrie pe coperta 4 a romanului.

Cadavrul este găsit tocmai într-un șopron de la Rutherford Hall, reședința familiei Crackenthorpe, un loc în apropiere de cale a ferată. Povestea începe să se lege, apar câteva posibilități în ceea ce privește identitatea victimei, apar câțiva membri ai familiei Carckenthorpe fără alibiuri solide, dar mai ales apar motivele: banii și iubirea.

Către final apare o a doua și chiar o a treia victimă ceea ce face ca întregul caz să capete o nouă turnură, iar Miss Marple e tot mai sigură de identitatea vinovatului dar până nu are o dovadă clară nu spune nimic. Finalul o aduce din nou în atenție pe doamna McGillicuddy ea fiind cea care va recunoaște criminalul, din mica înscenare pusă la cale de simpatica Miss Marple.

„Trenul de Paddington” e un roman extraordinar al Agathei Christie. Nu am bănuit absolut deloc cine era adevăratul vinovat, iar asta datorită ingeniozității autoarei. Atmosfera de mister răzbate din paginile cărții combinată cu o prezentare detaliată a societății în care trăiesc personajele.Vă recomand carte cu toată plăcerea, deoarece e un roman excelent construit și determină orice cititor să se ia la întrecere cu Miss Marple în descoperirea făptașului.

Datele cărții: „Trenul de Paddington” apărută la Rao în 2008 și tradusă de Iordana și Ștefan Ferenț.