Mesaj către cititor:

Bun venit!
Întreg conținutul acestui blog îmi aparține, cu excepția imaginilor și a situațiilor în care precizez altfel. Dacă totuși copiezi ceva de aici, menționează-mă drept sursă.

Lecturi plăcute!

sâmbătă, 13 aprilie 2013

Interviu: Shauki Al-Gareeb (traducător)

În seria de interviuri reunite sub numele Interviurile marca Recenzii Beletristică vă aduc un interviu nou, ce are în centru un traducător. Așa cum știți traducătorii sunt persoanele care fac posibil să lecturăm cărți străine în limba noastră maternă, ei fiind intermediarii mesajului transmis de autor.


Shauki Al-Gareeb are 23 de ani, este din Iași și cel mai important lucru, este traducătorul unor romane care au făcut furori în rândul tinerilor și au adus încasări frumoase editurilor. Mai multe vă va destăinui chiar el în cele ce urmează:

1. Shauki Al-Gareeb, spune-ne de unde te poate cunoaște lumea.

Cred că intermediarul a fost primul (şi acum defunctul) meu blog, Shauki’s Books, lansat în martie 2008, foarte cunoscut datorită recenziilor şi ştirilor din universul cărţilor middle-grade şi YA. Blogul mi-a adus multe, multe satisfacţii şi mulţi prieteni (cu care păstrez legătura şi acum).

2. Ești traducător, cum ai început și de cât timp?

În 2009, Laura Frunză (o prietenă de-a mea pe care cu siguranţă toţi fanii seriei Amurg o cunosc) a renunţat la o carte pentru RAO (Bestia, de Alex Flinn), iar eu am sărit imediat şi am luat-o, desigur, cu ajutorul ei, care m-a recomandat la editură. Totuşi, Bestia n-a fost prima carte tradusă, ci a doua parte din Gazda, de Stephenie Meyer, care trebuia să iasă urgent la târgul Gaudeamus din 2009, iar traducătoarea nu mai făcea faţă.

3. Cu ce edituri ai lucrat, cu ce edituri lucrezi în prezent și cu ce edituri nu intenționezi să mai lucrezi vreodată?

Am lucrat cu RAO, LEDA, MILLENNIUM BOOKS (nişte povestiri într-o antologie), iar în prezent lucrez cu TREI. Sincer să fiu, nu-mi plac oamenii neserioşi, care nu-şi respectă partea de contract. Mereu am fost îngăduitor: am acceptat întârzieri, diferite forme de plată (de pildă, eşalonări), cărţi traduse în regim de urgenţă etc. Însă totul are o limită, iar cei de la RAO şi LEDA au întrecut orice măsură în ceea ce priveşte colaborarea cu mine şi cu alte persoane.

4. Cine și cum poate deveni traducător?
Pentru a fi traducător există câteva condiţii: pasiunea pentru citit (dacă nu iubeşti cărţile, nu poţi să faci o treabă bună), cunoaşterea limbii din care traduci şi în care traduci (degeaba ştii engleză dacă nu ştii română) şi multă răbdare. Nu e nevoie de atestate şi de tot felul de certificate, fiindcă nu te ajută cu nimic dacă nu întruneşti condiţiile de mai sus.

5. Ce înseamnă munca de traducător pentru tine?

Nu aş putea să dau un răspuns elocvent. Uneori, la fel ca şi cu cititul, prin traducere pot uita de problemele de zi cu zi – mă transpun într-o altă lume şi trăiesc o altă viaţă, alături de personaje. E un mod plăcut de a te detaşa. În primul rând, la o carte îmi place cel mai mult atmosfera creată, iar dacă atmosfera e pe placul meu, sunt „înăuntru” 100%.

6. Ce simți pe parcursul traducerii unei cărți? Ce sentiment ai la final?

Atunci când ajung pe la jumătatea unei cărţi, simt… nu ştiu cum s-o numesc, enervare? Există momente când ai senzaţia că ţi-a ajuns, când crezi ca n-ai avansat nici măcar cu o pagină, iar dacă ritmul poveştii e lent, nervii sunt întinşi la maximum. Însă finalul e o cu totul altă poveste – sentimentul nu poate fi descris în cuvinte. De fapt, numai persoanele care au tradus măcar un roman ştiu ce înseamnă asta.

7. Descrie-ne procesul de traducere de la început, până la final.

Nu cred că există un anume proces. Nu e ca şi cum ai scrie un roman. Pur şi simplu deschizi manuscrisul, un document nou şi... te apuci de tradus. De cele mai multe ori fac traducerea cap-coadă, dar s-a mai întâmplat să nu am chef de anumite pagini pline de descrieri şi să le sar, revenind ulterior la ele (în zile cu mai mult chef de muncă). Desigur, uneori mai fac pauze pentru a mă documenta în privinţa unor lucruri pe care nu le înţeleg sau pentru a nota în carneţel denumiri sau probleme la care va trebui să revin la final, când o voi corecta. Desigur, indicat ar fi să citeşti romanul înainte, însă editurile mereu vor cartea cât mai repede, aşa că timpul nu-ţi mai permite să o şi citeşti.

8. Ce ritm de traducere ai? Cât îți ia să traduci, spre exemplu, un roman YA?

O carte de 300-350 de pagini îmi ia de obicei o lună şi ceva. Uneori mai mult, alteori mai puţin – depinde de termenul de predare şi de carte. Dacă e o carte alertă, cu limbaj simplu, mai mult de 20 de zile (puse cap la cap) nu-mi ia. Cred că recordul e de 12 zile la Spulberă-mă de Tahereh Mafi.

9. Care dintre traducerile tale ți-a plăcut cel mai mult?

Sunt două care ocupă un loc egal în inima mea: A 16-a Lună de Kami Garcia şi Margaret Stohl şi Îngerul Mecanic de Cassandra Clare. Sunt două cărţi pe care le-aş retraduce oricând, fără să stau pe gânduri.

10. Ce avantaje are munca de traducător? Există și dezavantaje?

Avantaje? Nu ştiu dacă există aşa ceva. Singura satisfacţie pe care o ai e să-ţi vezi numele pe pagina de titlu sau să ştii că uneori citeşti manuscrisul înaintea tuturor. În rest... nimic.

11. Munca de traducător poate fi practicată cu normă întreagă? Aduce suficiente recompense materiale?

Da, poate fi practicată cu normă întreagă, atâta timp cât traduci repede, bine şi editurile te plătesc cât de cât la timp. Cred că Ana-Veronica Mircea este cel mai bun exemplu pe care l-am întâlnit. Însă lucrurile stau din ce în ce mai prost pentru toţi traducătorii: editurile dau cărţi la tradus, dar când vine vorba de bani, ori eşti ignorat, ori te amână, ori ţi se dau nişte termene de plată care nu sunt respectate... Editurile invocă vânzări slabe (de parcă asta ar fi o clauză în contract), iar tu îţi iei adio de la bani. Trebuie să te milogeşti, să-ţi cerşeşti banii, să dai emailuri peste emailuri şi, dacă ai noroc, poţi găsi după câteva zile nişte bănuţi în cont – nu prea mulţi, desigur, întrucât e criză şi trebuie să fii înţelegător. „Nu avem niciun ban în cont. Mulţumim pentru înţelegere” e răspunsul pe care-l primeşti de la RAO sau Leda.

12. Cunoști mai îndeaproape lumea editorială, decât simplii cititori, te-ai gândit să scrii și tu romane?

Deocamdată prefer să zic pas la această întrebare. :D

13. Ce planuri ai pentru viitor? 

Aş vrea să ajung la 50 de cărţi traduse. Dar în ritmul în care editurile te plătesc, s-ar putea ca visul să nu mi se împlinească! Dar... om trăi şi om vedea!


Îi mulțumesc lui Shauki pentru răspunsuri dar și pentru munca de traducător pe care o face, aducându-ne romanele străine mai aproape de noi. Aici aveți lista completă a traducerilor sale.

Lecturi plăcute vă doresc.

Important!

Pe acest blog au fost activate comentariile Google Plus. Pentru a lăsa un comentariu este nevoie să vă autentificați cu contul google.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...