Recenzie de 8 martie: Nicholas Sparks - Nunta

O recenzie pentru un roman mai sentimental - singura recenzie de gen, pe care o aveam.

La mulți ani femeilor! Un 8 martie fericit!

„Nunta” a fost un roman citit în viteză chiar pe finalul lunii februarie pentru a nu rămâne în urmă cu reading challenge-ul din Clubul de Carte, un grup din care fac parte, pe facebook. Am citit „Nunta”, romanul lui Nicholas Sparks, rapid și pentru faptul că mi-a plăcut povestea emoționantă pe care o prezintă.

Nicholas Sparks, așa cum publicul preponderant feminin știe, scrie niște romane de dragoste, frumoase, uneori neverosimile, cu niște povești siropoase câteodată și cu finaluri triste sau aproape triste. În ceea ce privește finalul, romanul de față s-a încheiat cu happy-end.

Povestea din „Nunta” vine în continuarea celei din „Jurnalul unei iubiri” dar se poate citi bine-mersi și fără predecesoarea sa. Wilson Lewis, ginerele lui Noah Calhoun protagonistul din Jurnalul unei iubiri, constată că iubirea dintre el și soția sa, Jane a dispărut undeva în anii în care el s-a concentrate excesiv pe muncă iar ea, excesiv pe întreținerea casei și a celor trei copii. Ceea ce va pune capac problemelor din cuplu este faptul că Wilson a uitat de cea de-a 29-a aniversare a căsătoriei lor. Da, știu acest lucru a devenit un leitmotiv prin cărțile și mai ales filmele americane însă în „Nunta” este interesant de urmărit modul în care Wilson plănuiește o revanșă pentru greșeala sa. O revanșă pe care nimeni nu crede că o va duce la capăt.

Planurile se încheagă și el speră ca încet-încet, odată cu cea de-a 30-a aniversare să recâștige inima soției sale. În săptămâna dinaintea marelui eveniment cei doi primesc o veste uluitoare. Fiica lor, Anna, îi anunță că vrea o nuntă fulger chiar în weekend-ul următor, cel cu aniversarea. Acest lucru o bucură enorm pe Jane, deoarece îi dă ocazia să organizeze o nuntă într-un timp record, și îi cam încurcă planurile lui Wilson.

Cum va arăta weekend-ul următor și cât din atenție va fi asupra nunții și cât asupra aniversării căsătoriei lui Wilson și Jane, veți putea descoperi lecturând cele 249 de pagini ale romanului „Nunta” scris de Nicholas Sparks și apărut la Rao în traducerea Luciei Ostafi-Iliescu.

Mie mi-a părut un roman frumos, puțin cam siropos pentru un public masculin, dar așa din când în când nu strică niște dulcegării care să le mai dea idei bărbaților în materie de romantism.

Îl recomand femeilor îndrăgostite sau celor care vor să simtă un fior de romantism, dar și bărbaților care sunt curioși în legătură cu ce scrie Nicholas Sparks.

Vă avertizez că nu conține o intrigă extraordinar de complexă sau o poveste ieșită din comun.

Lectură plăcută!