Mesaj către cititor:

Bun venit!
Întreg conținutul acestui blog îmi aparține, cu excepția imaginilor și a situațiilor în care precizez altfel. Dacă totuși copiezi ceva de aici, menționează-mă drept sursă.

Lecturi plăcute!

joi, 12 iulie 2012

Recenzia de joi: William Trevor - Povestea lui Lucy Gault


William Trevor, născut în 1921, este considerat de către majoritatea criticilor scriitorul național al Irlandei de astăzi. A fost răsplătit cu numeroase premii și nominalizări, operele lui fiind extrem de apreciate.
„Povestea lui Lucy Gault” este un roman cu o forță dramatică covârșitoare care poate induce cititorului o stare de ușoară depresie, așa  că nu v-o recomand dacă déjà suferiți de depresie. Pentru toți ceilalți cititori, cartea lui Trevor se constituie într-o conștientizare a realității umane și a existenței nedrepte pe care o trăim cu toții.
Familia căpitanului Gault este forțată să se mute din Irlanda, în vara anului 1921, din cauza faptului că sunt protestanți dar mai ales deoarece sunt considerați drept parveniți. Fetița lor, Lucy, de doar opt ani pune la cale un plan prin care să-și determine părinții să nu plece, însă idea ei inofensivă precum și un alt incident, un câine care duce o haină de-a fetiței pe plajă, transformă totul într-o nenorocire ce va distruge pentru totdeauna viețile celor din familia Gault.

În cele din urmă, pentru a trece peste durerea pricinuită de dispariția tragică a fetei lor, soții Everard și Heloise Gault pleacă într-o călătorie prin Europa, și nimeni nu știe exact unde. Când, în cele din urmă, Lucy este descoperită, cât se poate de vie, părinții sunt cei care nu mai pot fi găsiți, deoarece au rupt toate legăturile cu trecutul. Lucy va fi nevoită să treacă prin toate problemele adolescenței și prin primii fiori ai dragostei fără să aibă un sprijin familial.
Ceea ce vă rămâne vouă, cititorilor, este să parcurgeți cartea până la final pentru a afla dacă soarta își continuă tragismul ei, ori îi va aduce pe toți împreună în cele din urmă; de asemenea, tot citind, veți afla și finalul poveștii de dragoste dintre Lucy și Ralph.
Voi încheia cu un citat emoționant: „Tot drumul prin pădure se grăbise, nerăbdător să renunțe la efortul de a înțelege, de unul singur, ceva ce tot nu avea nici un sens. Oare nemișcarea a ceea ce ducea în brațe era nemișcarea morții? Și din nou o lăsă jos să vadă, și chiar fu tentat să închidă ochii ce-l priveau fix, căci cum mai putea fi viață după atâta vreme în acel loc?
În bucătărie, mirosul de șuncă fiartă îl trezi din confuzie, așa cum realitatea așează fragmentele unui vis. Ceasul ticăia vesel pe dulap, aburul ridica zgomotos capacul unei oale.
-         Sfântă Fecioară! țipă Bridget. Ah, Sfântă Fecioară!


Și datele cărții, pe care întotdeauna le ofer și pe care era să le uit acum:
Editura Leda,
Colecția Maeștrii Leda
Anul apariției: 2008
Anul primei ediții 2002
Titlu original: The Story of Lucy Gault

Lecturi plăcute!

Important!

Pe acest blog au fost activate comentariile Google Plus. Pentru a lăsa un comentariu este nevoie să vă autentificați cu contul google.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...