Recenzie Specială: Larry Niven - Moștenirea Heorot

Vi s-a întâmplat vreodată să vă intre în minte un titlu de carte, dintr-o sursă oarecare, să-l memorați undeva în adâncurile creierului și săptămâni mai târziu amintirea lui să vă izbească din plin? Exact acest lucru mi s-a întâmplat mie. Văzusem pe goodreads că o prietenă citea romanul SF „Moștenirea Heorot” și i-a făcut chiar o recenzie, și mi-a rămas întimpărit în minte. Apoi am uitat complet de carte. Zilele trecute am văzut cartea la Bookland și s-a produs un declic în mintea mea (aici fac o analogie cu unul dintre personajele cărții despre care vreau să vă vorbesc). 

Cartea, apărută la Nemira în 2008 este traducerea volumului din 1987 iar pe lângă Larry Niven mai are alți doi coautori: Jerry Pournelle și Steven Barnes, ambii pricepuți la a scrie Science Fiction. Și asta se vede de asemenea din continuitatea și unitatea textului, 630 de pagini nu-s chiar de ici de colo.

Cadrul general al narațiunii este reprezentat de prima colonie pământeană pe planeta Avalon care pare un adevărat succes; recoltele sunt bune iar vietățile extraterestre nu pun probleme. Sau cel puțin la început, deoarece ceea ce părea o excelentă sursă de hrană și un pește excelent se dovedește a fi mai mult decât atât, se dovedește a fi chiar vârful lanțului trofic. Lucru odată descoperit, e drept cu multe pierderi materiale și mai ales umane, le dă șansa coloniștilor să organizeze un sistem de apărare și supraviețuire astfel încât să rămână stăpâni acolo unde au pus prima dată piciorul. Normal, urmează o aventură și un război, lucruri care transformă cartea într-un deliciu literar plin de mister, cruzime dar și un suspans creat în așa fel încât sunt momente în care pur și simplu uiți să respiri și îți amintești doar atunci când simți că te sufoci, iar vederea și se încețoșează și rândurile se contopesc din lipsa oxigenului; și atunci răsufli adânc, iar răsuflul coincide cu o perioadă de acalmie în tumultul firului narativ.

Romanul celor trei autori, primul dintr-o serie, este de asemenea plin de referințe literare, atât plasate la începutul fiecărui capitol, sub formă de moto-uri ale capitolelor dar și în text, în replicile personajelor, ceea ce le dă un aer literar aparte.

„Moștenirea Heorot” este un roman plin de „efervescență, suspans și xenobiologie fascinantă” după cum afirmă Science Fiction Review.