Mesaj către cititor:

Bun venit!
Întreg conținutul acestui blog îmi aparține, cu excepția imaginilor și a situațiilor în care precizez altfel. Dacă totuși copiezi ceva de aici, menționează-mă drept sursă.

Lecturi plăcute!

duminică, 3 aprilie 2016

Recenzie: Andy Weir - Martianul

Mda, știu, postez recenzia asta cu mult timp după ce toată nebunia și tot entuziasmul legat de cartea asta s-a spulberat déjà. Dar pe de o parte mi-am dorit să fie așa, să nu citesc cartea doar pentru că e în trend, căci doar astfel pot ieși de sub influența zecilor de articole și recenzii din blogosfera românească, pe care le vizualizez aproape zilnic, și care m-ar fi făcut să văd romanul ăsta prin prisma lor. Pe de altă parte nu a apărut un moment mai bun de a lectura cartea datorită unei lungi ”to do list”.
Până acum cred că până și cei care nu au citit cartea și nici nu au văzut filmul tot știu despre ce e vorba în Marțianul lui Andy Weir. Pe scurt: echipajul lui Ares 3 a ajuns pe Marte unde pe perioada a două luni trebuie să exploreze planeta, să adune mostre, să facă cercetări. Din cauza unei furtuni puternice misiunea este abandonată după numai câteva zile, iar din cei șase membri ai echipajului doar cinci supraviețuiesc și se află pe lungul drum de întoarcere spre Terra. 
Totuși povestea nu este despre ei, ci despre Mark Watney, al șaselea membru al echipajului, despre care s-a crezut că e mort, dar printr-o minune nu era. Doar că nici nu avea cum să supraviețuiască prea mult, deoarece resursele îi erau limitate iar Marte nu e deloc prietenoasă cu vizitatorii.
Și după cum cred că începeți să vă dați seama, Mark devine un Robinson Crusoe „naufragiat” pe o altă planetă, unde lipsa atmosferei l-ar ucide în câteva secunde, frigul crunt în câteva minute, iar foamea în câteva luni. Deci nu prea are șanse să trăiască încă aproape patru ani până la misiunea Ares 4, cea care l-ar putea salva. Bineînțeles dacă Mark ar fi fost fără șanse de supraviețuire atunci nu ar mai fi existat povestea asta. După ce își analizează întreaga situație eforturile lui Mark se îndreaptă în două direcții majore, una este producerea hranei, iar cealaltă găsirea unei modalități de comunicare cu Pământul, căci tocmai antena care făcea legătura cu NASA e cea care aproape l-a ucis. Cu hrana o scoate la capăt, căci Mark e botanist și găsește o metodă de a cultiva cartofi și una de a produce apă, care aproape îi aruncă în aer habitatul. Cât despre comunicare, găsește o soluție și pentru asta, face o excursie și recuperează Pathfinder-ul, lander-ul NASA ajuns acolo în 1997.
Bineînțeles că nu totul va decurge ușor nici chiar după stabilirea unui mijloc de comunicare cu Pământul, că deh, ce v-am povestit până acum e doar un sfert din carte. Ce alte peripeții îl așteaptă pe Mark și cu reușește să se întoarcă pe Terra (da, se întoarce pe Terra, ce vreți, e roman american, iar povestea se termină cu bine) puteți descoperi lecturând Marțianul romanul lui Andy Weir apărut în română la editura Paladin și tradus de Iulia Anania.
Dacă povestea vă intrigă și doriți să aveți cartea în bibliotecă, vă recomand următoarele linkuri de achiziție: 
- de la bookcity.ro  ori de-l vreți în engleză de la okian.ro


Lectură frumoasă!

Important!

Pe acest blog au fost activate comentariile Google Plus. Pentru a lăsa un comentariu este nevoie să vă autentificați cu contul google.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...