Mesaj către cititor:

Bun venit!
Întreg conținutul acestui blog îmi aparține, cu excepția imaginilor și a situațiilor în care precizez altfel. Dacă totuși copiezi ceva de aici, menționează-mă drept sursă.

Lecturi plăcute!

joi, 3 mai 2012

Recenzia de joi: Anne Rice - Vremea Îngerului


După decenii de vampiri și vampirisme Anne Rice a simțit că și-a epuizat resursele în domeniu și s-a reprofilat pe o ramură a literaturii fantasy care este la începuturi în ceea ce privește exploatarea ei. Și aici vorbesc despre îngeri. Dacă stau bine și mă gândesc, era nevoie de a aduce îngerii mai aproape de omenire, chiar dacă prin intermediul unor lumi sau situații fantastice. Îngerii erau singurele creaturi mai puțin implicate în literatură; poate și din cauză că e reprezintă un subiect de sub aripa bisericii, și de multe ori la abordarea unor astfel subiecte sensibile, reprezentanții bisericii sar ca arși.
Cartea în discuție a fost editată de Leda, după ce ani de zile ne-am obișnuit să găsim cărțile lui Anne Rice la Rao, în 2011 și este primul volum al seriei Cântecele Serafimului. Romanul este construit la persoana I având ca personaj principal și narator totodată un criminal în serie. Până pe la jumătatea cărții nu ni se spun prea multe, doar detalii despre viața lui Lucky Vulpoiul sau Toby O’Dare pe numele lui real.

Prima jumătate a cărții se citește destul de greu, înaintând încet și fiind plină de lamentațiile unui criminal în serie a cărui vis a fost să devină călugăr dominican, iar pentru faptul că nu a reușit își învinuiește soarta și pe Dumnezeu. Chiar și după apariția serafimului Malchiah narațiunea stagnează, deși acesta ar trebui să fie momentul culminant care să aducă mulțumire cititorilor care au rezistat eroic primelor o sută de pagini. Dar nu, se vorbește necontenit despre imensa dragoste dumnezeiască pentru criminali și despre lipsa de sentimente pe care o experimentează îngerii.
Călătoria în timp până pe la 1200 a lui Toby, însoțit de serafim mai aduce unele schimbări antrenând puțin firul narativ, dar nu vă faceți mari speranțe, și aici totul se va desfășura liniar, fără răsturnări de situație spectaculoase sau evenimente neprevăzute. Din contră se merge pe poveste în poveste, pe relatarea de amintiri și evenimente trecute, toate contribuind la premisa unui final fericit.
Nu zic să nu îi acordați o șansă, însă dacă așteptați ca acest volum să se ridice la nivelul altor opere scrise de Anne Rice, mai bine căutați altceva de lecturat.

Important!

Pe acest blog au fost activate comentariile Google Plus. Pentru a lăsa un comentariu este nevoie să vă autentificați cu contul google.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...