Mesaj către cititor:

Bun venit!
Întreg conținutul acestui blog îmi aparține, cu excepția imaginilor și a situațiilor în care precizez altfel. Dacă totuși copiezi ceva de aici, menționează-mă drept sursă.

Lecturi plăcute!

luni, 16 ianuarie 2012

Recenzie: Dan Coman - Irezistibil


Dan Coman s-a născut în județul Bistrița-Năsăud, județ de unde sunt și eu. Mi-a fost profesor în liceu doi ani de zile, însă nu pot spune că- l cunosc foarte bine. E un poet din generația nouă care s-a lansat dacă pot spune așa  și pe piața de proză, prin volumul “Irezistibil”, scris în urma unei burse de literatură primită în Germania. Dar nu despre asta vreau să vă vorbesc ci despre cât e el de irezistibil.
Cartea cuprinde 5 povestiri de proză modernă, fiecare creată pe un schelet autobiografic, sau cum spune Teodor Dună pe coperta cărții: “cu acest volum straniu și deconcertant, Dan Coman a scris prima <<auto-ficțiune fantastică>> din literatura romană.”
Prima povestire, “debut”, stă sub semnul morții. Succesul, pe care pare să îl aibă autorul însuși cu volumul colectiv de debut, e umbrit de vestea sumbră a unei morți în familie. Toată acțiunea are ca fundal pregătirile de înmormântare, ritualuri ce trebuie respectate întocmai, descrise atât de  poetic și oarecum amuzant cum numai Dan Coman e în stare.
“o întâlnire cu cititorii” e o istorioară amuzant-ironică la adresa celor care desconsideră poezia contemporană; e o istorioară a cărei deznodământ e cel mai bun argument adus titlului; ilustrează aproape perfect irezistibilitatea lui Dan Coman. O scurtă vizită la o școală dintr-un sat uitat de lume se transformă într-un coșmar împletit cu scene violente sau sexuale, bine conturate, care te fac să îți pui întrebarea dacă nu cumva sunt chiar reale, dacă nu cumva chiar au avut loc?
“D Great Coman” e partea care include cele mai multe detalii biografice dar și cu cele mai multe transformări ale acestora. Partea în care trecutul plin de mizerie, neputința și disperarea se reflectă într-un viitor-prezent la fel de inflamat, infestat și infectat, în care personajele au propria realitate, nu mai corespund aproape deloc cu persoanele pe care trebuiau să le reprezinte la început; poate doar Fufu, iepurașul, sau poate nici el?
“studio 45” e de departe preferata mea deoarece e cea mai buna realizare ficțională din cele cinci. Acțiunea se desfășoară în Germania, unde personajul principal (nu as putea spune autorul, deoarece Dan Coman e singurul care poate diferenția biografia reala de cea ficțională, dacă mai poate?) suferă o transformare negativă; ajunge să trăiască o viață care nu e a lui, într-o lume în care el vorbește o limbă iar cei din jurul lui înțeleg cu totul altceva (cam cum se întâmplă cu literatura din prezent, e tot mai puțin înțeleasă). Astfel sfârșește captiv într-un spațiu ce îl mistuie sufletește, într-o muțenie asurzitoare plină de urlete tăcute.
Ultima, “gât de lup” e cea mai greu de înțeles dintre toate, deoarece empatia, cea care ne făcea să prindem sensurile în celelalte povestiri, aici este aproape nefolositoare. E nevoie de logică și gândire abstractă, nu de sentimente frumoase și legături emoționale. “gât de lup” duce la apogeu distrugerea creației umane, terminarea, uciderea vieții.
Per ansamblu cartea e bună, e foarte bună, iar aspectul ei general e ireproșabil; cei de la Cartea Romanească au făcut o treabă excelentă și prețul pe care îl cer nu e unul exorbitant 22,95 lei, sau eu cel puțin atât am dat pe ea.
Concluzia la care putem ajunge după lectura acestei cărți e ca poezia lui Dan Coman e mai ușor de înțeles sub formă de proză, formă abordată în acest volum într-un mod impresionant, de-a dreptul captivant și “irezistibil”.
Da, Dan Coman chiar e irezistibil!

Important!

Pe acest blog au fost activate comentariile Google Plus. Pentru a lăsa un comentariu este nevoie să vă autentificați cu contul google.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...