Mesaj către cititor:

Bun venit!
Întreg conținutul acestui blog îmi aparține, cu excepția imaginilor și a situațiilor în care precizez altfel. Dacă totuși copiezi ceva de aici, menționează-mă drept sursă.

Lecturi plăcute!

miercuri, 24 octombrie 2012

Recenzie: Evelio Rosero - Armatele


Mi-am luat de la bibliotecă acest roman ca parte a unui experiment propriu, despre care am vorbit într-un articol anterior. Cu această ocazie îmi reînnoiesc invitația: vă invit să luați parte la experiment. 
„Armatele” de Evelio Rosero e o achiziție destul de recentă a bibliotecii județene BN, afirm aceasta deoarece sunt primul care a împrumutat-o. Cartea nici măcar nu avea o fișă a cărții cu informațiile ei esențiale: titlu, autor, cotă și preț.

Titlul original este „Los Ejercitos” și romanul a fost tradus din spaniolă de Carmen Spânu și publicat în limba română în 2009 la IBU Publishing.
Așa cum prima pagină ne informează romanul a câștigat în 2006 premiul II Tusquets Editores, premiu care pare important (știu prea puține despre premii literare) având în vedere că a avut în juriu scriitori precum Alberto Manguel și Almudena Grandes.
Destul despre carte, să trecem la conținutul romanului ce pare promițător luând în considerare premiul și descrierea de pe coperta IV. Ismael e un profesor pensionat care locuiește de mulți ani împreună cu soția sa Otilia în micuțul sat columbian San José. Ismael e un bătrânel simpatizat de locuitorii satului dar puțin cam pervers. Mai exact își spionează vecina mai tânără, Gerladina, când aceasta face plajă goală. Aceasta din urmă știe și nici nu-i pasă, în schimb Otilia îl admonestează frecvent simțindu-se ea însăți rușinată pentru soțul ei. Totuși, nu aceasta este partea cea mai importantă a cărții ci faptul că satul se află în mijlocul unui război de gherilă (guerilă) între armatele guvernului columbian și forțele marxiste de insurgenți Farc – nu mă întrebați ce sunt ori de ce au numele ăsta, că nu știu.
Atacurile asupra populației civile a satului încep într-o noapte ca oricare alta în care Ismael Pasos îl vizitează pe vraciul Claudino pentru a-i vindeca genunchiul stâng ce îi provoca neplăceri dureroase la mers. Dovedind cunoștințe de medicină naturistă, Claudino îi redă mobilitatea lui Ismael. Între timp, în sat, soțul Geraldinei, de origine braziliană este răpit împreună cu fiul său și cu fata din casă. În zilele următoare au loc descinderi armate precum și alte răpiri completate de cereri de răscumpărare.
Câteva zile mai târziu, într-o dimineață Ismael iese la plimbare prin sat, pentru a afla noutățile și bârfele, iar la întoarcere află că Otilia plecase să îl caute. Pornește pe urmele ei trecând pe la barul din localitate, pe la vecini și pe la biserică, însă aceasta a dispărut pur și simplu.
Din acest moment relatarea lui Ismael (romanul este scris la persoana I) devine din ce în ce tot mai haotică, derutantă și dezlânată, fragmentele de realitate și vis combinându-se atât de bine încât nu mai pot fi deosebite.
„Armatele” nu e deloc o carte ușor de lecturat în ciuda faptului că are 190 pagini. V-o recomand doar dacă știți că puteți citi literatură modernă, altfel ocoliți-o și încercați ceva mai accesibil.

Lecturi plăcute!

Important!

Pe acest blog au fost activate comentariile Google Plus. Pentru a lăsa un comentariu este nevoie să vă autentificați cu contul google.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...