Cu
Jocurile Foamei am făcut exact ceea ce îmi promisesem să nu fac niciodată.
Adică am văzut filmul înainte să citesc cartea. Nu aș fi făcut asta doar că
aveam un voucher cu o reducere de 100% la un bilet de cinema iar Hunger Games era cel mai bun film din
perioada aceea. Ca o mică consolare, la o săptămână și ceva după vizionare am
citit și cartea, publicată la Nemira și am terminat-o destul de repede, în doar
două zile.
Autoarea ne prezintă un univers postapocaliptic și
distopic cu o acțiune localizată undeva pe teritoriul unde era odată America de
Nord. Jocurile Foamei (Hunger Games în original) este o competiție anuală
desfășurată între cele douăsprezece districte ale națiunii Panem. O competiție
pe viață și pe moarte, deoarece din cele douăzeci și patru de tributuri numai
unul poate câștiga Jocurile Foamei. Nu știu cum să spun dar eu mă așteptam
parcă, ca finalul competiției să nu fie ca celelalte. Care e finalul de care
vorbesc? Voi cei care ați citit știți, cei care nu ați citit nu aveți decât să
citiți, ori puteți trișa văzând filmul J