Romanul lui Toole a devenit deja un clasic al literaturii comice și a câștigat multă notorietate și datorită
faptului că autorul s-a sinucis pe când avea 32 de ani. Volumul însă a câștigat
și un premiu Pulitzer în 1981 ceea ce nu e tocmai de neglijat chiar dacă a fost
oferit postum. Ceea ce veți observa cu siguranță e faptul că destul de multe
elemente din viața autorului sunt transferate și în carte asupra personajului
principal dar nu voi dezvălui misterul, vă las pe voi să vă faceți conexiunile.
Conjurația Imbecililor
este povestea lui Ignatius J. Reilly cu ochi și albaștri și galbeni care un fel
de pierde vară preocupat mai mult de scrierile sale despre epoca medieval pe
care nu le public niciodată decât de a-și dobândi independență emoțională și
financiară. Ignatius consideră din start că este lumea înconjurătoare nu este
pe măsura lui și că s-a născut într-o perioadă de timp total nepotrivită. Pe
lângă asta se întâmplă ca mama sa să aibă un accident de mașină în urma căruia
trebuie să plătească daune ceea ce îi aduce aproape de a fi aruncați în stradă. Asta îl forțează pe Ignatius să își caute o
slujbă și reușește să se angajeze la Levy Pants unde mai mult încurcă
socotelile și aduce compania mult mai aproape de faliment decât era. În același
timp mama sa se vede prinsă între grija pentru fiul ei și dorința de a fi din
nou împreună cu un bărbat care pe lângă gesturile tandre pe care i le oferă mai
are și capacitatea financiară de a scoate din încurcătura în care se află.
Întreaga poveste a lui Ignatius
J. Reilly e amuzanta și cumva tristă în același timp. E amuzant să îl vezi în
ce încurcături reușește să intre doar pentru că insistă să urmeze niște
principii pe care le consideră corecte chiar dacă sunt demult perimate. Ceea ce
pentru cititori e amuzant pentru Ignatius e o dramă totală.
Conjurația Imbecililor nu
e romanul meu favorit dar s-a constituit într-o schimbare binevenită. Nu a fost
lectură ușoară și de câteva ori
chiar mi-am dorit să renunț la a-l mai lectura; m-am încăpățânat însă și îmi
pare bine că am lectura până la capăt.
Vi-l recomand și vouă dacă considerați că aveți suficientă forță și
încăpățânare să rămâneți la el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu