Mesaj către cititor:

Bun venit!
Întreg conținutul acestui blog îmi aparține, cu excepția imaginilor și a situațiilor în care precizez altfel. Dacă totuși copiezi ceva de aici, menționează-mă drept sursă.

Lecturi plăcute!

sâmbătă, 9 ianuarie 2016

Recenzie: John Kennedy Toole - Conjuratia imbecililor

Romanul lui Toole a devenit deja un clasic al literaturii comice și a câștigat multă notorietate și datorită faptului că autorul s-a sinucis pe când avea 32 de ani. Volumul însă a câștigat și un premiu Pulitzer în 1981 ceea ce nu e tocmai de neglijat chiar dacă a fost oferit postum. Ceea ce veți observa cu siguranță e faptul că destul de multe elemente din viața autorului sunt transferate și în carte asupra personajului principal dar nu voi dezvălui misterul, vă las pe voi să vă faceți conexiunile.



Conjurația Imbecililor este povestea lui Ignatius J. Reilly cu ochi și albaștri și galbeni care un fel de pierde vară preocupat mai mult de scrierile sale despre epoca medieval pe care nu le public niciodată decât de a-și dobândi independență emoțională și financiară. Ignatius consideră din start că este lumea înconjurătoare nu este pe măsura lui și că s-a născut într-o perioadă de timp total nepotrivită. Pe lângă asta se întâmplă ca mama sa să aibă un accident de mașină în urma căruia trebuie să plătească daune ceea ce îi aduce aproape de a fi aruncați în stradă.  Asta îl forțează pe Ignatius să își caute o slujbă și reușește să se angajeze la Levy Pants unde mai mult încurcă socotelile și aduce compania mult mai aproape de faliment decât era. În același timp mama sa se vede prinsă între grija pentru fiul ei și dorința de a fi din nou împreună cu un bărbat care pe lângă gesturile tandre pe care i le oferă mai are și capacitatea financiară de a scoate din încurcătura în care se află.

Întreaga poveste a lui Ignatius J. Reilly e amuzanta și cumva tristă în același timp. E amuzant să îl vezi în ce încurcături reușește să intre doar pentru că insistă să urmeze niște principii pe care le consideră corecte chiar dacă sunt demult perimate. Ceea ce pentru cititori e amuzant pentru Ignatius e o dramă totală.

Conjurația Imbecililor nu e romanul meu favorit dar s-a constituit într-o schimbare binevenită. Nu a fost lectură ușoară și de câteva ori chiar mi-am dorit să renunț la a-l mai lectura; m-am încăpățânat însă și îmi pare bine că am lectura până la capăt.

Vi-l recomand și vouă dacă considerați că aveți suficientă forță și încăpățânare să rămâneți la el. 

Important!

Pe acest blog au fost activate comentariile Google Plus. Pentru a lăsa un comentariu este nevoie să vă autentificați cu contul google.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...