Romanul lui Tafur – La pasion de Maria Magdalena,
în original – ne aduce o perspectivă diferită asupra vieții Mariei, Mariam în
aramaică, din Magdala cea care a fost soția și primul ucenic al lui Isus, Isa
in aramaică. Nu este o o perspectivă complet diferită, ci una care se bazează
pe ceea ce istoricii au descoperit în ultimele decenii prin intermediul
Evangheliilor necanonice și nu numai, dar este perspectivă umanizantă și mult
mai credibilă decât ceea ce ne spune Noul Testament.
Mariam își începe povestea cu momentul în care a
întâlnit-o pe mama lui Isa al cărei nume este tot Mariam și a plecat împreună
cu ea să îl aștepte pe fratele ei Lazăr. Încet Mariam descoperă în ce fel
Mariam și Iosif sunte legați de ea, de Lazăr și de tatăl lor. Totodată se
îndrăgostește înce și de la distanță de Isa. Povestea de iubire dintre cei doi
e destul de liniară. Nu există conflicte sau momente tensionate și nimic nu ne
face să ne concentrăm atenția foarte mult asupra ei.
Ceea ce merită observat și urmărit de-a lungul
celor 316 pagini de roman e evoluția lui Isa, de la ucenic la învățător, precum
și modestia de care dă dovadă de fiecare dată când vorbește sau când îi ajută
pe cei din jurul său. Deși cu toții (mă
refer la creștini) știm ce propovăduiește biserica și suntem învățați de mici
despre toate miracole pe care Isus le-a făcut precum și despre păcatele și
denigrarea la adresa Mariei Magdalena, este foarte interesant de abordat un alt
punct de vedere. Până la urmă nimeni nu poate ști cu adevărat cum s-au
întâmplat lucrurile acum mai bine de 2000 de ani.
Vă recomand să vă bucurați de lectura acestui
roman, și să încercați să aveți o viziune cât mai deschisă spre diferențe de
opinie și spre diferitele credințe ale celor din jur.
