Recenzie: John Grisham - Juriul

A trecut ceva vreme de când nu am mai pus mâna pe vreo carte de John Grisham. In parte pentru că romanele sale nu prea strigă după mine, în parte pentru că întotdeauna am găsit ceva mai interesant de citit. Dar iată că mi-am făcut curajul să mă apuc iar de una din cărțile sale. Juriul este un thriller juridic ca tot ce scrie Grisham de altfel, publicat pentru prima dată în SUA în 1996. În română a apărut în 2003 (dacă nu mă înșel) și în 2007. Eu dețin ediția a doua, cea din 2007, în traducerea lui Carmen Ardelean și publicată de Rao.

Cum simplu se poate ghici din titlu, avem în față povestea unui juriu ales pentru un caz plin de importanță ce nu se judecă altundeva decât în Biloxi, Mississippi, un loc destul de faimos pentru procesele sale. Miza procesului e una de milioane de dolari, deoarece un verdict in favoarea acuzării va aduce valuri de alte procese constituindu-se într-un precedent numai bun de urmat. Este vorba de un proces intentat unei companii producătoare de țigarete, de către văduva unui fumător înrăit, pe care cancerul de plămâni l-a răpus.

Procesul demarează rapid și se împotmolește în suita de martori care mai de care mai plicticoși și mai lungi la vorbă. Juriul ales pe sprânceană de acuzare și apărare oscilează frecvent inducând când una când cealaltă din părți în eroare. Totul se complică însă când apare posibilitatea ca juriul să fie influențat, ba chiar manipulat. Din cauza numeroaselor probleme și situații controversate, judecătorul Harkin decide să țină juriul sub sechestru și asta duce la un nou val de nemulțuri ce se poate reflecta în verdictul dat în final.

Oricât pare de interesantă povestea prcesului în sine și a juraților, partea cea care necesită mai multă atenție e ceea ce se întâmplă înafara lui. Atât acuzarea cât și apărarea vor să atragă juriul de partea lor aplicând diferite presiuni asupra juraților prin intermediul familiilor sau aproapiaților acestora.  Mai important însă e faptul că cineva cunoaște toate mișcările pe care le va face juriul și poate garanta un verdict în favoarea părții care plătește mai mult. Cu siguranță compania producătoare de tutun e mai avută.

Finalul pare la îndemână și aproape că și are loc, doar că o ultimă mișcare din partea unui jucător independent duce la o întorsătură de situație incredibilă.

Juriul nu este un roman de citit cu sufletul la gură, deci nu vă faceți griji că o să pierdeți o noapte două lecturându-l. Pe de altă parte povestea e realist și bine relatată astfel încât se cere explorată până la capăt. V-o recomand cu plăcere.